Béla Markó
Scriitor, traducător
S-a născut la 8 septembrie 1951, la Târgu Secuiesc. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai, secția maghiară-franceză, în 1974. A fost profesor la Școala generală din Sântana de Mureș, iar din 1976 a devenit redactor la revista literară „Igaz Szó” din Târgu-Mureș. Din decembrie 1989 până în 2005, a fost redactor-șef al acestei reviste, care între timp și-a schimbat denumirea în „Látó”.
În perioada 1990–2016 a fost senator în Parlamentul României, între 1993 și 2011 fiind și președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), iar între 2004 și 2007, respectiv 2009 și 2012, a deținut funcția de vicepremier în Guvernul României.
Pe lângă cunoscuta sa prezență pe scena politică din România, Markó Béla se remarcă și ca autor beletristic. Prima sa carte de poezii, „A szavak városában” [În orașul cuvintelor], a apărut la Editura Kriterion în 1974. Câteva volume de poeme ale sale au fost traduse în limbile română, engleză și franceză. Markó Béla a semnat totodată și o serie de volume de versuri pentru copii, respectiv cărți de analiză literară, eseuri și publicistică. A tradus poezie și piese de teatru din limba română, cum sunt: „Dona Juana” de Radu Stanca, și „Meșterul Manole”.
De-a lungul prolificei sale activități literare, a primit diverse premii și distincții, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru poezie (1980); Premiul de stat „József Attila“, Ungaria (1994); Steaua României în grad de Cavaler (2004), respectiv în grad de Ofițer (2021); Marea Cruce a Ungariei (2004).
În anul 2020 i-a apărut volumul de poezii „Iartă-ne, Ginsberg” / „Bocsáss meg, Ginsberg ”, în traducerea lui Kocsis Francisko, la Curtea Veche Publishing. În prezent, locuiește în Târgu-Mureș și este președintele Filialei Uniunii Scriitorilor din România din acest oraș.
Scriitor, traducător
S-a născut la 8 septembrie 1951, la Târgu Secuiesc. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai, secția maghiară-franceză, în 1974. A fost profesor la Școala generală din Sântana de Mureș, iar din 1976 a devenit redactor la revista literară „Igaz Szó” din Târgu-Mureș. Din decembrie 1989 până în 2005, a fost redactor-șef al acestei reviste, care între timp și-a schimbat denumirea în „Látó”.
În perioada 1990–2016 a fost senator în Parlamentul României, între 1993 și 2011 fiind și președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), iar între 2004 și 2007, respectiv 2009 și 2012, a deținut funcția de vicepremier în Guvernul României.
Pe lângă cunoscuta sa prezență pe scena politică din România, Markó Béla se remarcă și ca autor beletristic. Prima sa carte de poezii, „A szavak városában” [În orașul cuvintelor], a apărut la Editura Kriterion în 1974. Câteva volume de poeme ale sale au fost traduse în limbile română, engleză și franceză. Markó Béla a semnat totodată și o serie de volume de versuri pentru copii, respectiv cărți de analiză literară, eseuri și publicistică. A tradus poezie și piese de teatru din limba română, cum sunt: „Dona Juana” de Radu Stanca, și „Meșterul Manole”.
De-a lungul prolificei sale activități literare, a primit diverse premii și distincții, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru poezie (1980); Premiul de stat „József Attila“, Ungaria (1994); Steaua României în grad de Cavaler (2004), respectiv în grad de Ofițer (2021); Marea Cruce a Ungariei (2004).
În anul 2020 i-a apărut volumul de poezii „Iartă-ne, Ginsberg” / „Bocsáss meg, Ginsberg ”, în traducerea lui Kocsis Francisko, la Curtea Veche Publishing. În prezent, locuiește în Târgu-Mureș și este președintele Filialei Uniunii Scriitorilor din România din acest oraș.
