Discursul scriitorului Bogdan Suceavă la evenimentul de deschidere al SepsiBook2.
Sunt deosebit de onorat să iau parte la acest festival literar și totodată să revin în această parte a Transilvaniei de unde bunicul meu a plecat în lume acum un veac. Întrucât ne aflăm la un festival dedicat literaturii, valorile care ne apropie și ne reunesc sunt mult mai importante și mai prețioase, decât gândurile ce ar putea vreodată să ne despartă.
Profesiunea mea de bază e aceea de cititor, o meserie în care am debutat în clasa a IV-a, când, din pricina unei dureri de dinți, am fost lăsat acasă, în loc să merg în ziua aceea la școală. Atunci am terminat Doi ani de vacanță de Jules Verne, și mi-am descoperit drept nobilă vocație calitatea de a evada din realitate, deopotrivă cu pasiunea de a-mi îmbogăți experiența personală cu viziunile împrumutate din alte destine. (Probabil și talentul de emigrant își are rădăcinile în aceeași perioadă.)
Durerea aceea de dinți a trecut demult, dar speranța că mă pot izola într-un cotlon al lumii cu o carte a rămas, și printre cele mai fericite experiențe personale care ocupă un rol aparte în panteonul lăuntric sunt momentele când am citit în perioade de 3 până la 5 zile romane a căror anvergură literară mi-a dăruit luciditate, experiența consistenței percepțiilor și a înțelegerii pe care nu ne-o facilitează decât literatura.
În adolescență am avut asemenea experiențe grație romanelor Magicianul de John Fowles; Războiul sfârșitului lumii de Mario Vargas Llosa; Numele trandafirului de Umberto Eco; Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez. Am avut parte de experiențe literare de intensitatea razelor soarelui. Mă bucur că pot citi literatură în patru limbi și apreciez mult valorile unei viziuni multiculturale care ne permite să accedem, grație unei empatii îmbogățite de experiența profundă a literaturii, la abilitatea de a privi lumea prin ochii celuilalt.
Atunci când spun că sunt de profesiune cititor înseamnă că mi-aș dori să pot înțelege cum privești tu lumea, și că sunt pregătit să învăț de la tine, și să accept perspectiva ta asupra lumii. Puterea profundă a literaturii rezidă în abilitatea de a te face să-ți înțelegi aproapele și de a vedea lumea prin ochii lui. Atunci când îmi doresc să retrăiesc experiența lecturii cu intensitatea pe care am cunoscut-o la 17 ani, caut acel flow despre care scrie, după decenii de aprofundată cercetare, Mihály Csíkszentmihályi (care și-a încheiat cariera academică la Claremont Graduate University, nu departe de locul de unde am călătorit spre dumneavoastră eu).
Îmi mărturisesc viciul lecturii pentru că îmi place să înțeleg, și pentru că inima mea e deschisă către a primi experiențele tale, și pentru a respecta prin înțelegere ceea ce e important pentru tine. Și asta se aplică tuturor nuanțelor vieții.
Sfântu Gheorghe, 25 mai 2023
